<body><script type="text/javascript"> function setAttributeOnload(object, attribute, val) { if(window.addEventListener) { window.addEventListener('load', function(){ object[attribute] = val; }, false); } else { window.attachEvent('onload', function(){ object[attribute] = val; }); } } </script> <div id="navbar-iframe-container"></div> <script type="text/javascript" src="https://apis.google.com/js/platform.js"></script> <script type="text/javascript"> gapi.load("gapi.iframes:gapi.iframes.style.bubble", function() { if (gapi.iframes && gapi.iframes.getContext) { gapi.iframes.getContext().openChild({ url: 'https://www.blogger.com/navbar.g?targetBlogID\x3d28241445\x26blogName\x3dThe+storehouse+of+an+invalid+brain\x26publishMode\x3dPUBLISH_MODE_BLOGSPOT\x26navbarType\x3dSILVER\x26layoutType\x3dCLASSIC\x26searchRoot\x3dhttps://220282.blogspot.com/search\x26blogLocale\x3den_US\x26v\x3d2\x26homepageUrl\x3dhttp://220282.blogspot.com/\x26vt\x3d-3591841298152089311', where: document.getElementById("navbar-iframe-container"), id: "navbar-iframe" }); } }); </script>

Scrisorica verde

1 iulie.
Este tarziu..cu mult trecut de ora 1..noaptea-mi vegheaza ferestrele si-o armonie ciudata in aer imi zguduie simtirile... stau chircita in pat si-ti scriu la lumina unei veioze primitive... Am inceput sa fiu melancolica..si imi este somnica...asa ca unui copilas de 12 ani.
Azi tu ar fi trebuit sa iti inveti la romana in timp ce eu ar fi trebuit sa imi fac desenele. Sper sa nu fi avut si tu acelasi ghinion. Nu mi-am finalizat nici macar un singur desen, m-am enervat si am rupt toate plansele, pornindu-ma pe plans sughitat. Din nou prostuta si micuta..
Apoi mi-a trecut "supararea" si am ras in hohote cat am putut de mult, ca un bebelus de data asta. Si.. scuze ca nu te-am sunat. Din nou nu m-am tinut de cuvant.. hai iarta-ma ca sunt mica si prostuta..ma enerveaza sa vorbesc la telefon cu toti astia de fata... Trebuie neaparat sa-mi fac rost de un mobil ca sa nu te mai supar atat, nu-i asa?
Ti-am simtit lipsa zilele astea...de fapt ziua asra... Vezi? Chiar mi s-au parut mai multe..Si totusi stiu atat de putine despre tine..sau poate te cunosc dintr-o viata anterioara... nu serios, chiar mi-a fost dor...
N-ai vrea sa ai si tu 12 ani? Sa fim doi copilasi...Zambesti? AS vrea sa mergem desculti prin ploaie, sa facem balonase din sapun, sa ne murdarim cu frisca, sa adunam flori de camp, sa ne dam in leagane, sa ne plimbam noaptea pe malul marii, sa alergam intr-un lan de grau, sa numaram stelele ascultand greierii... imi place sa visez..si-mi place sa visez prea mult. Degeaba. Asta nu e bine, nu-i asa? Ai sa ma uiti candva.. o sa fii un biet mosneag care nu-si va mai aminti de mine...ticalosule! Probabil razi de mine, de ceea ce-am scris...sa nu faci asta ca ma supar!
Ti-as mai scrie pagini intregi dar deja am inceput sa vorbesc tampenii si te plictisesc la cei 12 ani ai mei... asa ca doar te pup dulcepe nasuc si iti spun "Noapte buna!"
Eu.

Labels:

“Scrisorica verde”