<body><script type="text/javascript"> function setAttributeOnload(object, attribute, val) { if(window.addEventListener) { window.addEventListener('load', function(){ object[attribute] = val; }, false); } else { window.attachEvent('onload', function(){ object[attribute] = val; }); } } </script> <div id="navbar-iframe-container"></div> <script type="text/javascript" src="https://apis.google.com/js/platform.js"></script> <script type="text/javascript"> gapi.load("gapi.iframes:gapi.iframes.style.bubble", function() { if (gapi.iframes && gapi.iframes.getContext) { gapi.iframes.getContext().openChild({ url: 'https://www.blogger.com/navbar.g?targetBlogID\x3d28241445\x26blogName\x3dThe+storehouse+of+an+invalid+brain\x26publishMode\x3dPUBLISH_MODE_BLOGSPOT\x26navbarType\x3dSILVER\x26layoutType\x3dCLASSIC\x26searchRoot\x3dhttps://220282.blogspot.com/search\x26blogLocale\x3den_US\x26v\x3d2\x26homepageUrl\x3dhttp://220282.blogspot.com/\x26vt\x3d-3591841298152089311', where: document.getElementById("navbar-iframe-container"), id: "navbar-iframe" }); } }); </script>

Sezlongul

Sunday, September 24, 2006 by Andrei Tanase

Stau pe balcon. E septembrie si pe sfarsite si vremea nu e tocmai cea mai potrivita pentru a sta tolanita intr-un sezlong nenorocit si vechi doar cu cateva haine subtiri pe tine.

Tremur din toate inchieturile si vechitura ce ma sustine imi tine hangul. Intre noi rezonanta este nula. Ce bine!

Oricum ma cam saturasem de cuvintele “ nu mai suntem pe aceeasi lungime de unda “. De parca oamenii ar putea exista doar prin o singura unda generata simultan de doua entitati, cand de fapt totul se rezuma la cat mai multe unde si cat mai rezonante tinute impreuna tocmai de acea forta generata de suflete ce le imprejmuiesc si nu le lasa sa se disperseze...

Aberez si sunt constienta de asta .. e nostim ca nici macar nu mi-a placut fizica si nu ma pricem deloc... probabil toate sunt numai prostii, dar sunt ale mele..

Mi-e frig, foarte frig dar inauntru e prea mult miros de singurate. Raman aici prefer sa inghet si asa sa devin o statueta a durerii unui suflet feminin ce era in plina deriva.

Ce frumos.. din casa aud o melodie draga mie.. as vrea sa pictez..sa arunc cu vopseluri pe panza pentru prima oara fara reguli, fara logica sa pictez cu sufletul si la sfarsit sa fiu mandra de amestecul hidos de culori. Ce pacat ca tremur in halul asta si nu ma pot ridica sa iau pensulele ...macar am un mar aproape. E batran si zbarcit si nici nu ar vrea sa fie altfel e bucuros ca nu mai e apetisant si canimeni nu il vrea. Sta lenes intr0un castron de lut maro alaturi de niste boabe de struguri mucegaite. Se uite cu jiind la ele si cerseste din priviri un pic de mucegai. Vrea certitudinea unei scarbe perfect generate, a unei lipse ideale de atractie cu substrat ingurgitabil.

He heee! Micutul inca mai spera ... Pun mana pe el cu o rautate de nedescris si musc. Musc asa cum Eva a muscat prima oara. Asa cum arata o muscatura perfecta pentru o reclama la pasta de dinti. Mestec repede fara sa respir. Nu vreau sa ii las nici o sansa sa imi arate gustul amarui. Trag aer pe nas si inghit brusc.

Apoi musc iar. Si iar si iar si iar... mananc tot, rupt din cotor, crantan intre dinti semintele tari si uscate...

Sa vedem acum ce a mai rams din tine... Nimic .. esti un nimic acum ..esti nimicul din mine. Esti un nimic intr-un nimic degerat.

Respir rar.

Incep sa ma mai calmez.

Frumusetea distrugerii unei sperante asa m-a linistit.

Incep sa simt iar frigul.

Mi se dezgheata gandurile. Hai napaditi-ma! Sariti si loviti din mii de directii!

Respir incet...

“Oare el ce gandeste?...oare e doar un vanator de sentimente puse pe tava de suflete ce se autoexpun din disperare.. ce s-au saturat sa stea sub patura si sub imbratisarea ei.. singura de altfel... “

NU!!! Nu mai suport .. gata ma ridic! Ma ridic si ma duc direct la el. Ma voi preface ca nu ma intereseaza si ca nimic nu ma raneste. Dar daca el are acum treaba? daca e cumva plecat la ai lui ? Daca nu are timp pentru mine ? Sau poate pur si simplu vrea si el timp pentru el... Niciodata nu ma gandesc la el.. Sunt o egoista... Tot timpul am fost asa, si el m-a suportat .. off cat tine la mine si accepta toate nebuniile si tampeniile mele...

O sa il sun sa ii zic asta..Trebuie sa ii multumesc pentru tot..sa ii spun cat il iubesc..

Ce o sa se mai bucure ...

Brrrr e chiar frig... ce bine ca am langa mine telefonul... asteptam sa sune...iar egoista ...de ce sa sune el ... doi..trei trei ...opt.... sapte sase ...noua

- Hei ce faci ? Laura sunt !

- Da .. mi-am dat seama.. De ce suni ? Spune de ce suni ? Crezi ca daca voiam sa te aud nu sunam ? Ba da ! sunam eu crede-ma .. ti-am zis ca nu am timp... am treaba .. vreau sa stau sa ma gandesc la multe .. nu pot sa pierd acum vreme cu tine.

- Stii Adrian .. eu voiam doar ...

- Nu voiai nimic iti zic eu ! Habar nu ai ce voiai ... Ai sunat iar pentru ca te plictiseai.. Fa ceva cu tine .. Si nu mai stresa oamenii aiurea..

- Da dar de ce nu ma lasi sa termin ..

- Pentru ca nu vreau .. pentru ca nu am timp nici sa incepi si nici nu am chef.. ce e asa de greu ?

- Dar vreau doar sa iti zic cat de mult apreciez si ...

- NU.. nu mai spune nimic in plus !

- Da dar eu ...

- Eu nu... eu nu...nu....

acelasi tricou!

Thursday, September 14, 2006 by Andrei Tanase

Eu.
Merg dezordonat pe strada.
Privirile mi se ratacesc in stanga si in drapta.
Pare ca sunt in cautare de ceva sau cineva, desi nu caut nimic si pe nimeni.
Ma intorc acasa dupa o alta zi ametitoare.

Tu.
Apari in fata mea.
Ne observam reciproc.
Schimbam priviri confuze.
Reactii stupide se genereaza spontan.
Ne linistim...
In sfarsit reusim sa legam cateva vorbe parca fortate.

El.
Se introduce brusc in discutie distrugand acel mic pod comunicational si asa firav.
Tu unde erai ? Si ce cauti aici?
Aaaaa... da! Corect!
Este a ta acum.
Ce uituc sunt!
Si ce ametit!
Auzi?! Dar tricoul meu ce dracu cauta pe tine ?

atinge-ma.. sunt ...gol!

by Andrei Tanase

uneori as vrea sa ma ridic si sa spun cu voce tare
" habar nu ai cine sunt! "
habar nu ai ce simt si ce imi doresc!
nu esti decat o reprezentare falsa a unui ego artificial creat pentru a te simti fericit la nivel congnitiv nesemnificativ in realitatea mea.
nu esti decat o alta lume fara imagini si amintiri.
nu vreau sa vezi nimik din ceea ce ma doare .
nu vreau sa imi vezi lacrimile.
nu vreau sa ma atingi si nu vei putea niciodata cu adevarat.
hai pune mana...
atinge un tesut indiferent
simti ?
e gol ? normal ca e gol ..hehe .. si atata timp ai trait in minciuna...
iti fac cu ochiul, te iau de brat si plecam incet. pasim rar si in acelasi ritm.
macar ritmul pasilor ne este asemenea...
ce ironie !

soptindu-mi...

by Andrei Tanase

-hei! ce faci?
-rahat! mama ce m-ai speriat. ce dracu sa fac incerc sa scriu ceva pe blog.
-blog. ce aiureala. de ce dracu ai avea asa ceva. de ce ai nevoie de blog.
pentru ca atunci cand sunt trist sau suparat, am nervi si draci, scriu si scriu si scriu si ma linistesc...
-e na! pentru asta poti folosi calmantele sau o limonada. eu cred ca nu vrei altceva decat sa fii si tu trendos.. sa ai blog si sa fii cul .. sa fii trist in blog..sa fii pseudo mistic, filosof, observator. sa ai simboluri si metafore, sa plangi cu litere, sa razi cu sete de durere...
-haide mah, acum nu faci decat sa fii rau aiurea... iti place sa lovesti aiurea si sa arunci cu cuvinte.. habar nu ai insa vorbesti.. la urma urmelor e parerea ta.
-da ma asa e! e a mea si o sustin cu spatele drept.
-eu as spune mai degraba cifotic dar...
-acum faci pe desteptul!
-stiu..
of doamne...

cautand certitudini.

Friday, September 08, 2006 by Andrei Tanase

Ne-am nascut dintr-o incertitudine si s-au creat ori pareri de rau ascunse adaugate la teama pentru urmarile firesti ale unei dezvoltari, ori zambete si plansete de bucurie incrustate cu nesiguranta si ceata.
Brusc certitudinea unei sarcini si a unei impartiri bazate pe sexualitate duala ne-au atribuit din start anumite pattern-uri predefinite si acceptate ca atare. Teoretic nu exista sexualitate de mijloc, practic se pot atribui cate procente vrei de la fiecare parte la care sa iti insusesti si niste instincte animalice sau criminale de la care sa pornesti realizarea urmatoarei noi epoee civico-sceptice.

Ce dracu scriu aici brusc mi s-a facut cam lehamite si cheful mi-a disparut... poate altadata .. poate niciodata.

arhaic...

Monday, September 04, 2006 by Andrei Tanase

//Mizeria lancezea pe cuptorul ruginit... Toader spargea incet lemne cu o lene muta si in pauzele dese privea in gol cum murgul Zorea alerga liber pe imas. Mai jos, in vale, Sanduca nu mai putea sa isi podideasca plansul. Plangea si plangea si plangea de ore in sir. Nu mai stia de mult mersul orelor si in sufletul ei timpul nu era decat meschinul acela urat ce i-a furat fericirea.
Era tot ce o mai tinea in viata...acum gata. S-a sfarsit. Nici de Toader nu o mai intereseaza. Stie ca e sus, ii auzea loviturile rare si seci. Cum oare poate el sa fie calm. Cum de durerea la el se manifesta asa in mutenie?
Si uite asa gandurile o macinau incet si ii sadeau tresaltari spasmatice ale fiintei ei mici si prichijite. Fumusetea trasaturilor de odata a fost schimbata acum cu schimonoseli de durere. Pe fata nu de mult galbioara si stralucitoare acum se vad urme de araturi ale disperarii. Recolta ar trebui sa fie bogata daca te iei dupa darele plugului amaraciunii...
Pic pic pic pic , se aude din ce in ce mai des. Nu mai simte ploaia, nu mai simte..
Plescaiturile bocancilor lui Toaderas se aud din ce in ce mai aproape.
"Hai mah, Sanduco mah! Nu mai fi asa imbufnata! il suparam pe Dumnezeu! ... Hai ca om face noi altul.."

poveste fara nume

Saturday, September 02, 2006 by Andrei Tanase

plin de frica
cuprins de incertitudini
fara motive reale
sau poate ele roiesc
pote ma impresoara
gandesc
dar nu vreau sa le accept
sunt multe de spus
pentru multi ce conteaza
pentru mine si atat
pacat
pacat ca le tin ascunse
as vrea sa le pot elibera
sa nu le iau cu mine
si totusi le iau
sper sa revin
sper ca monotonia de pana azi
maine sa imi para bucurie
sa ma fericeasca o zi plina
cutia cu patru pereti
sa ma stranga in brate
si eu sa nu o mai percep
ca pana acum...
sa zambesc pentru ca e
pentru sansa de a fi cu ea
clipe
clipe in plus
motive
motive de teama
nu vreau stopare
nu vreau!

about


Somewhere, between the sacred silence and sleep..

..................................................

search

recent posts

recent comments

archives

links

admin